La început de meci, când suporterii își legau steagurile pe gard, un copil pe la 5 ani, timid, a rugat un suporter în felul următor "Te rog, pot să te ajut să legi de gard?". Primind un răspuns afirmativ, a legat și el un șnur al steagului, apoi zâmbind spre suporterul care a legat și el ultimul șnur. Copilului i s-a spus că la meci, se mai înjură, dar el a răspuns frumos "Eu când aud că se înjură, cânt Haide U!". Frumos, tare frumos. Am avut onoarea să asist la momentul ăsta, apoi am cântat imnul cu fularul ridicat, dar nu foarte ridicat deasupra capului, pentru că un capăt al fularului era ținut de copil. Am uitat să specific că acest copil este de la casa de copii, fiind adus la meci de către un alt suporter, pe care vreau să îl salut și să îi spun un sincer Respect, deși nu îl cunosc. Nu prea știa copilul cântecele, dar de fiecare dată când se auzea un vers ce conținea Haide U, el striga tare același lucru.
Prietenul meu de pe gard care dădea tonul, a strigat la un moment dat "Haideți să dăm una pentru suporterul nostru care a fost mereu alături de echipă, în toate meciurile din campionat, acasă sau în deplasare: Coco Predescu! Coco Predescu!". Domnul profesor Predescu a salutat gestul, cu aceeași sinceritate care îl definește, apoi a înghițit greu. L-am privit mult după acest gest, se vedea emoția.
A fost un meci avalanșă, un amalgam de iubire și ură, cu înjurături, cântece noi, cântece vechi, cu Gaudeamus, cu tot, absolut tot. Sentiment de ură și iubire gustat ironic și fin până și de domnul profesor Predescu, care se confundă doar cu iubirea pentru "U" și prin sintagma "U, restul e tăcere" aș spune eu. Au fost și glume, multe glume, multă veselie, Mengolo fiind chemat să salute galeria de aproximativ 5-6 ori. Săracul nici acum nu înțelege ce s-a întâmplat.
Am dansat prin tribune, toți suporterii făcând un șir indian, fiecare ținându-l pe cel din față de umeri, apoi prin peluză printre rânduri, ca un șarpe de suporteri. Am fost al treilea din față, iar al doilea s-a întors la mine când l-am lăsat puțin de umeri și mi-a spus "Prinde-te de mine, să fim uniți". Tare faină și asta.
Ultima frumoasă pe care am văzut-o a fost legată de același suporter ce a purtat un tricou cu Dan Anca la un meci, meci despre care am scris un articol nu de mult timp. Era cu familia la meci, iar la un moment dat, când se cânta puternic "Ce m-aș face eu, ce te-ai face tu, dacă n-ar fi U", s-a întâmplat asta în timp ce și ei cântau: pe versul "Ce m-aș face eu" fiica suporterului arăta cu degetul spre ea, iar tatăl arăta cu degetul spre el, ca la versul "Ce te-ai face tu", fiica să arate cu degetul către tatăl ei, iar tatăl către fiică. "U" unește oamenii, "U" sudează și leagă.
Aș fi trist dacă aș fi pierdut ceva, dar nu am pierdut nimic, mergem înainte, căci înapoi rămân doar amintirile, iar în viitor ne concentrăm să facem altele și mai frumoase.
Urmează finala!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu