duminică, 6 mai 2012

Metamorfoză: din „Om”, în ”U”-ist.

     Judecaţi-mă cum vreţi, nu-mi pasă, aşa gândesc, la ce voi scrie, la asta mă raportez.

     06.05.2012 - gândesc despre a fi ”U”-ist. Din casă, ieşi cu fularul la gât, până la stadion, aud de pe stradă „Hai ”U”! ” de multe ori, şi de la oameni pe care nu îi cunosc; prin oraş, postere şi anunţuri cu meciurile lui ”U”, prin centru, marş după marş organizat de aceeaşi suflare ”U”-istă. 

     Când am mers prin Mediaş, prin Alba-Iulia, chiar şi la Bistriţa un meci, am fost primiţi frumos, oamenii de acolo zâmbeau şi făceau cu mâna în semn de „Salut!”. De ce, oare pentru că te respectă ca „Om”, sau ca ”U”-ist? Ce contează, pentru că dacă vrei să te consideri ”U”-ist, inevitabil trebuie să fii mai întâi, „Om”. Rămâi „Om”, dar unul "U"-ist.

     Toate lucrurile frumoase ce se învârt în jurul acestei idei, te fac mândru că ai un suflet din care face parte ”U”. „Să fii om e lucru mare!” zicea cineva, cândva. Pot spune că şi a fi  ”U”-ist e lucru mare, pentru că cine te respectă, te respectă pentru ceea ce eşti ca identitate, nu ca performanţă pe plan fotbalistic, sau sportiv.

     Încheiere: nu eu am ales ”U”. L-am moştenit, şi-l duc cu mândrie mai departe, pentru că merită, de asta!

5 comentarii:

  1. Sefule, nu ma intelege gresit dar deja dai impresia ca suferi de lipsa de atentie. Textele tale, scrise doar asa sa fie si promovate aiurea pe ucluj.ro imi dau senzatia ca nu mai stii cum sa te afirmi. Pe mine unul ma enerveaza sa ma invete ce e "U" Cluj un copil. Sunt lucruri pe care trebuie sa iti castigi dreptul ca se le pronunti, sa vorbesti despre ele, ca sa nu mai zic sa dai lectii. E o lege nescrisa a lucrurilor, a firii, trebuie respectata. Cum ar fi ca Biserica sa fie condusa de copii de 16 ani care ne invata pe noi ce e viata sau ce e Dumnezeu? Nu arde etapele ca rau faci, indiferent de cine esti sfatuit

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine, eu o fac pentru că îmi place să scriu, pentru că îmi place să scriu despre ceea ce iubesc. Am 20 de ani, încep să gândesc altfel. Dacă nu-ţi place, nu citi. Respect critica, o înţeleg, dar scopul meu nu e de a "învăţa pe cineva despre U, sau pentru a mă afirma". Fac ce vrea, o fac pentru că îmi place.

      Ștergere
  2. *fac ce vreau, o fac pentru că îmi place.
    Nu vreau să învaţ pe nimeni, nu-mi pasă de ce cred alţii, spun doar ce gândesc. Nu vreau să dau lecţii nimănui, doar scriu. Repet, critica e bună, dar să aibă un suport solid, la care să mă pot raporta cu adevărat.
    Biserica, o instituţie în care nu cred.

    RăspundețiȘtergere
  3. Bogdan, California7 mai 2012, 22:32

    Poga, inainte de ati scrie tie, vreau sai spun cateva "anonimului". Un text semanat "anonim" nu numai ca nu are valoare/credibilitate, dar devine instantaneu MACULATURA. Dixit!
    Poga, poate nu toate textele tale sunt de Premiul Pulitzer, dar toate merita un premiu de fidelitate si respect fata de culori. Nu apleca urechea la "anonimi". Priveste-i in ochi pe cei pe care-i sti dupa nume. Continua oricum. Numai asa vei invinge. Si o vei face. Sunt sigur. Respectul meu il ai.
    Tempo "U"!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă mulţummesc mult! Oricum de asta o fac, din dragoste şi din plăcerea de a scrie despre ce iubesc!

      Ștergere